Unul din multele si atat de ciudatelor intalniri ale unei printese si cavalerul sau negru…
TO be continueted ….
Unul din multele si atat de ciudatelor intalniri ale unei printese si cavalerul sau negru…
TO be continueted ….

Luni. Ora 12:00 razele soarelui mangaie copacii aramii iar frunzele danseaza haotic in praful de afara.O poveste de dragoste este pe cale sa se infiripe intre un print si o printesa a secolului 21.
Ea zana zoriilor, frumoasa printesa care este dorita de totii baietii din regat se hotaraste sa se intalneasca in mijlocul naturii, pe o banca parasita cu fat frumos al visurilor ei, dar care din pacate are o singura problema- varsta…e mai mic cu 2 ani decat tanara printesa. Dar cum in secolul 21 totul este permis, diferenta de varsta pare sa nu mai fie o problema. Asa ca ceasul bate ora 13:00 si printesa Aleya se mai oglindeste 5 minute in oglinda, lasandu-se asteptata de slugile ei, dupa care in sfarsit pleaca cu frumoasa ei caleasca adaptata vremii noastre bineinteles, deci cum ziceam pleaca grabita cu troleul spre locul intalnirii.
Dar se pare ca tot mai eficiente erau trasurile de acum multe secole, caci printesa noastra a intarziat. Sau poate cine stie s-a lasat doar asteptata. Bineinteles ca pe banca parasita o asteapta de ceva vreme printul Bogdan care se pare ca si-a adus aminte de vechile obiceiuri si i-a adus printesei Aleya in dar un trandafir de un rosu aprins ca focul, mai rosu chiar decat sangele.
Frumoasa domnita a fost foarte impresionata de gestul cavalerului si deja era topita ca mierea dupa tanarul cuceritor. Dupa o scurta conversatie au pornit amandoi spre turnul ce zace in varful dealului si pazeste de secole intregi vechea ceate de odinioara. In acel spatiu romantic spiritele incep sa se incinga. Fat Frumos din lacrima o ia de mana pe Aleya si ii spune vorbe dulci pline de delicatete la ureche. Aceasta parca este cuprinsa de o vraja si se topeste incet incetisor….
Dupa cateva zeci de minute, brusc ea tresare. Ceva in buzunarul baiatului vibra….era de fapt telefonul. El isi cere scuze si ii zice ca l-a sunat o prietena. Aleya nedumerita crede ca a fost inselata si tot ce s-a intamplat pana acuma a fost o minciuna, se gandeste ca poate are pe altcineva, ca mai exista o fata in viata lui….si fara sa mai stea pe ganduri Aleya fuge pe scarile abrupte dar deodata se opreste. Frumosul print o striga. Ii zice ca a inteles ea gresit. O roaga sa stea pe loc. Ea sta nemiscata. El vine spre ea. Incet o ia in brate si o saruta cu pasiune. O saruta si o saruta si o saruta….pana cand ea ii zice GATA:)). De fapt nu mai era loc pentru nici un cuvant. Dragostea plutea in aer. Ochii celor 2 sclipeau de fericire….natura era in extaz, chiar si veveritele au iesit la plimbare de fericire si totul era foare romantic.
Care va fi continuarea vom afla in curand…

Timp de sute de anii s-au scris povesti de dragoste si s-a incercat sa se gaseasca o definitie pentru dragoste sa se gaseasca poate un antidot pentru dragoste sau o reteta pentru a fi indragostit….
In romanele de dragoste scriitorii ne dezvaluie focul iubirii, in muzica compozitorii ne incanta cu versuri dulci de dragoste, iar in arta pictorii ne dezmiarda privirea prin diferitele forme pe care iubirea si pasiunea le capata…
Fiecare fiinta aspira la o dragoste ideala, tanjeste dupa sentimentul iubirii si nu inceteaza niciodata sa se gandeasca ca undeva exista acea jumatate care ii lipseste.
Si totusi ce este iubirea? …este un sentiment care capata diferite dimensiuni pentru fiecare, un sentiment care se gaseste undeva in adancul sufletului si totusi singura problema atunci este modul de percepere si abordare al acestul sentiment. Unii il iau in serios si se bucura de el, altii nu il ingrijesc si uita de el necunoscand niciodata puterea divina a acestui sentiment…Si totusi dragostea nu este o pagina de teorie, nu are retete miraculoase,nu este ceva ce se invata…este ceva ce se experimenteaza.Ea se gaseste acolo in tine iar tu poti sa o descoperi doar prin actiune, prin fapte pentru ca este ceva ce ti se intampla tie,este ceva ce simti cu intreaga ta fiinta si pentru ca nu exista cuvine suficiente pentru a explica acest amalgam de sentimente de pasiune, tandrete, dorinta, extaz, fericire,entuziasm, slabicune,afectiune…
Si totusi, in timp ce iubesti observi cum te schimbi, cu ajungi sa faci anumite lucruri pentru persoana iubita pe care in mod normal nu le-ai fi facut sau descoperi anumite calitati pe care nici nu stiai ca le ai. Asadar dragostea este si un mijloc de autocunoastere. Prin persoana iubita ajungi sa te descoperi pe tine insuti.
Si tot dragostea este cea care te poate face mai bun, care te poate ajuta sa treci peste probleme si dificultati pentru ca intotdeauna cand mai ai pe cineva alaturi e mult mai usor sa depasesti astfel de situatii decat singur.
Dar in final, iubirea este cea care iti da aripi si te inalta, te duce pe culmi nebanuite pana in al noulea cer si te face sa simti ca traiesti cu adevarat.

Azi mi-am oprit atentia asupra filmului “The Black Balloon” care trebuie sa recunosc ca m-a impresionat profund si mi-a lasat o impresie foarte buna.
Tema filmului este una delicata tinand cont ca nu este prea des intalnita si mai ales ca multi dintre noi nu stiu mai nimic despre aceasta boala, despre autism care din pacate se pare ca afecteaza tot mai multi copii.
Deci pentru cei care inca nu au vazut filmul inca, actiunea filmului se bazeaza pe viata unui adolescent pe nume Thomas care provine dintr-o familie deloc obisnuita, acesta avand un frate autist care sufera de sindromul ADS. Thomas insa trece prin multe momente mai mult sau mai putin jenante si dureroase alaturi de fratele sau, Charlie, care datorita bolii sale necesita o atentie deosebita. Lui Thomas ii este destul de greu sa accepte ca nu are un frate normal si pe parcursul filmului acesta incearca sa-si inteleaga fratele si sa-l accepte asa cum este si sa accepte ca niciodata nu va fi un om normal.
Asadar timp de cateva zeci de minute am putut oarecum sa ma pun in locul personajului principal si sa incerc sa imi dau seama ce inseamna sa ai grija de un om cu astfel de dizabilitati. Cum am mai spus filmul a fost foarte emotionant si a reusit sa-mi transmita starea acea de neliniste permanenta si toate acele sentimente pe care Thomas le traia.
In timp ce ma uitam la film, incercam sa-mi dau seama cat de greu este sa cresti un copil cu dizabilitati sau sa ai grija de o persoana cu dizabilitati, in cazul de fata, sa ai grija de un adolescent cu tulburari cauzate lipsei de atentie plus autism . Faptul ca nu aude este cel mai dificil. Comunicarea se realizeaza destu lde greu, limbajul semnelor fiind singura solutie care le-a mai ramas. Este o situatie dificila atat pentru familie cat si pentru Charlie. Probabil ca el nu realizeaza multe lucruri, de fapt, sigur el nu realizeaza ce este acea o viata normala, el traieste in lumea lui, asa cum zice si titlul filmului intr-un balon negru. El este predestinat pentru toata viata sa fie inchis in acest balon negru nevand nicio cale de scapare, poate avand parte doar de o alinare din partea celorlalti care incercand sa fie mereu alaturi de el ii ofera cea mai mare bucurie, zic eu.
Tot pe parcursul filmului apar si sentimentele de frustrare si neliniste ale lui Thomas deoarece mereu acesta se gandeste cat de nedreapta este viata cu fratele sau si cu el, acesta refuza mereu sa creada ca Charlie nu se va vindeca niciodata, ii este greu sa il accepte asa cum este, ii este greu sa iasa in lume alaturi de fratele sau, il dor insultele si jignirile oamenilor rai care rad de ei mereu, tot ce isi doreste in final este o viata normala pe care niciodata n-a avut-o.
Uneori nici eu nu realizez cat de mult inseamna de fapt sa fii sanatos si sa a ai o familie fericita, sanatoasa si sa ai parte de liniste iar seara cand pui capul pe perna sa poti dormi linistit.
Faptul ca Thomas mereu se gandea oare ce vor spune altii despre fratele sau era un chin, era o povara pentru ca la varsta adolescentei parerea celorlati conteaza foarte mult. Fiindca cei de varsta lui radeau mereu de el pentru ca avea un asemenea frate era o adevarata problema deoarece aceste situatii jenante in care se gasea mereu ii provocau mereu proobabil multe reprosuri, furie, multe intrebari fara raspuns si in final multa durere.
Dezbaterea filmului ar putea dura si o vesnicie, cel putin mie asa mi se pare, deaoarece mereu inveti cate ceva nou din fiecare intamplre din film,devi constient de noi lucruri, mereu ai ceva de adaugat la fiecare situatie si asa totul nu s-ar termina niciodata. Dar pentru ca totul are un sfarsit, si eu am tras propiile concluzii de pe urma filmului si sper ca ceva bun am invatat si cu prima ocazie am sa ajut si eu o persoana cu dizabilitati.
In ultimele 2 zile mi-am tot pus intrebarea: de ce marii artisti in timpul vietii trebuie sa sufere iar numai dupa ce acestia nu mai sunt li se recunoaste de catre totii adevarata valoare si toata lumea ii compatimeste numai dupa moartea lor? de ce tot timpul se intampla la fel?…inca n-am gasit raspunsul la intrebarea asta si nici nu stiu daca-l voi gasi vreodata…..
In fine, ceea ce vroiam sa spun este ca si in cazul lui Michael Jackson s-a intamplat la fel. In timpul vietii a suferit mult si sunt sigura ca si multe lucruri care s-au zis si s-au scris despre el au fost numai minciuni ca asa este lumea invidioasa si dornica de senzational si mai degraba este interesata de un lucru negativ, un scandal decat sa fie interesata doar de adevarata arta pe care Michael ne-a oferit-o dea lungul anilor.
Muzica sa si show-ul pe care il facea pe scena reprezentau o adevarata arta a unui geniu care timp de multi ani ne-a adus bucurie si ne-a daruit dragoste si caldura prin cantecele sale.
Este trist ca totul s-a terminat asa brusc…acest final neasteptat a adus durere si tristete pentru milioane de fani si nu numai. In urma mortii sale cu totii am avut de pierdut pentru ca atunci cand se pierde o adevarata valoare ii simti lipsa, ii duci dorul si niciodata nu o vei uita.
Asa ca nici eu nu-l voi uita niciodata si tot ce mai am de zis este: Rest in Peace Michael Jackson!

Azi a castigat in premiera finala de la Roland Garros egaland astfel recordul lui Pete Sampras si ajungand la performanta lui Aggasi de a castiga toate cele 4 turnee de mare slam.
Dupa un meci fabulos deoarece Federer a jucat aproape de perfectiune, trofeul i-a fost inmanat chiar de Andre Aggasi.
A fost o atmosfera fantastica, tribunele fiind pline, aproape toti incurajandu-l pe Federer strigandu-i numele si fiind alaturi de el la fiecare minge castigata de acesta. Emotia se simtea peste tot si in fiecare minut al partidei. Fie ca erai pe teren, in tribune sau in fata televizorului, emotia se putea simti iar cu cat partida se apropia de final, atmosfera de pe teren parea sa devina si mai tensionata, jucatorii fiind probabil coplesiti de emotie, acest meci avand o semnifiactie aparte pentru fiecare dintre ei.
Dar se pare ca de data acesta destinul s-a implinit si Federer a fost “incoronat” drept cel mai bun jucator de tenis din toate timpurile pentru ca odata cu acest trofeu palmaresul ii este complet si cu siguranta nu vor intarzia sa mai apara si alte trofee.
Desi meciul a fost relativ scurt, terminandu-se in numai 3 seturi 6-1, 7-6, 6-4, totusi am avut parte de un tenis de calitate si probabil ca orice ar fi incercat azi Soderling sa faca nimic nu l-ar fi ptut impiedica pe Federer sa castige azi deoarece azi a fost randul sau sa ridice deasupra capului trofeul de campion si nu acela de invins asa cum se mai intamplase pana acuma.
La ceremonia de premiere Federer a fost foarte emotionat ca de obicei de altfel, dar spre deosebire de alte dati si-a gasit cuvintele necesare sa multumeasca tuturor si sa isi exprime bucuria care era evidenta pe chipul sau care radia de fericire.
In fine, azi este o zi istorica, pline de amintiri frumoase si sa nu uitam ca se apropie Wimbledonul unde FEDERER spera sa castige cel de-al 6-lea titlu. Dar pentru moment….mai bine haideti sa ne bucuram de ziua de azi si de succesul memorabil a lui Federer:D…
“O ultima sansa” pentru Federer maine la Roland Garros sa-si realizeze visul de a castiga cele 4 turnee de mare slam. O ultima sansa pentru ca daca nu acum cand calea ii este libera si are toate avantajele de partea lui atunci cand?…
Maine in finala se va lupta cu Soderling pentru titlul suprem pe zgura pariziana. Daca maine Federer castiga, pe langa faptul ca va castiga pentru prima oara titlul de la Roland Garros, ii va egala si performanta lui Pete Sampras de a fi castigat 14 turnee de mare slam, plus k va reusi si performanta sa aiba in palmares si toate cele 4 turnee de mare slam. Asadar maine va fi o zi foarte importanta pentru Federer cat si pentru istoria tenisului mondial.
Va fi un meci senzational intre numarul 2 mondial si suedezul Robin Soderling care pare sa practice un joc mai bun ca oriand, el reusind sa-l invinga pe Nadal care nu mai pierduse de 4 ani aici, la Roland Garros.
Chiar daca pronosticurile de la inceputul turneului prevedeau inca o finala Nadal- Federer, se pare ca de data aceasta, norocul a fost de partea lui Federer astfel incat in meciul de maine va avea o buna oportunitate sa ne arate de ce este The Best Tennis Player Of All Time.
Prin urmare nu mai sunt multe de spus, ne ramane decat sa asteptam ziua de maine si sa vedem ce se va intampla:D:D…
de fapt mai am ceva de zis:))
HAI FEDERER!!!
Stau de multe ori si ma gandesc la cel mai bun prieten pe care l-am avut odata si care va fi mereu orice s-ar intampla my best friend:X
Ne stim de o viata, numai k vremea a trecut si fiecare a luat-o pe carari diferite si distanta e cea care ne desparte dar…..dar momentele frumoase si amintirile de demult au ramas, au ramas in suflet pentru vesnicie.
Cu zambetul pe buze imi aduc aminte de zilele ploaie de vara cand afara ploua cu tunete si fulgere si noi stateam in debara si jucam carti:))…cand stateam la soare pe patura si vorbeam despre ORICE, cand jucam fotbal(adik victorie cred k se numeste) in spatele casei:)), cand jucam rugby:)) sau ne tranteam pe jos, pe iarba proaspata a diminetii:))))
Cand dimineata la ora 8 veneam si il trezeam, cand mancam cartofi prajiti impreuna si ne uitam la filme….cand ne jucam cu cainele sau ascultam muzica la maxim, cand jucam tot felul de jocuri si mai ales cand stateam pana seara tarziu si ne ascundeam prin intuneric dupa flori sau copaci:X:))))
Cate momente de fericire:X cate momenete de bucurie:X…..si totusi momentele astea le-am petrecut de un baiat, de un prieten si nu de o prietena:)):P:X
Deci prietenia exista chiar si intre o fata si un baiat….si ne intelegeam asa de bine si bineinteles ca ne intelegem la fel de bine dar distanta ne desparte….
Dar de un lucru sunt sigura: sa ai un prieten adevarat inseamna enorm si o prietenie adevarata dureaza o vesnicie…
E seara….luminile stralucesc in marea de intuneric. Umbrele alunga singuratatea. pasii nostri se aud intr-un ritm armonios. Am ajuns! Suntem aici, in fata usii si astepti sa pasesc inauntru. Trag aer in piept si cu privirea inainte urc scarile de marmura…..iar acum pasesc in hanul vechi in care ne vom petrece urmatoarele ore………………………………………………
Candelabrele argintii, covorul rosu, scarile de marmura, lumanarile, sfesnicile, mirosul aromatic si muzica de pian ne-au intors in timp, aproape ca as zice ca suntem in urma cu 100 de ani dar totusi…..ce conteaza in ce timp suntem, daca suntem tot impreuna?ce conteaza daca suntem in urma cu 100 de ani sau in prezent sau viitor? ce conteaza???…nu conteaza deloc, chiar deloc, este ceva atat de nesimnificativ……….
Langa o fereastra mare si un semineu, o masa masiva de stejar aranjata ca pentru o cina romantica in 2, parca era special pregatita pentru noi caci numai noi, singuri eram in hanul pustiu….
Ne asezam la masa si indata apare si chelnerul care dupa ce ne ia comanda, ne lasa singuri in linistea noptii dar totusi in compania unei placute muzici a lui vivaldi, chopin sau verdi:X…………
Focul trosneste in semineu, vantul afara parca sopteste poeme de dragoste, iar noi ne uitam unul la altul fara a putea zice ceva. parca suntem prizonierii unei vraji care ne-a lasat pierduti in spatiu si timp……secundele trec…minutele trec….si ceasul parca tot in loc sta.
Pentru o clipa imi intorc privirea catre focul salbatic din semineu in timp ce tu te ridici de pe scaun iar atunci cand imi intorc capul tu deja erai in spatele meu….te apleci usor langa mine, imi iei mainile, mi le saruti si ma inviti la dans…cu un gest usor, iti mangai fata,ma uit in ochii tai, ma aplec la urechea ta si iti soptesc incet ca este placerea mea sa am onoarea sa dansez cu tine…
Purtata de un sentiment de emotie dar si de frica imi pun mainile dupa gatul tau iar pe spatele meu gol simt caldura mainii tale care incet aluneca pana pe soldul meu………..in ritm cu muzica corpurile noastre se unduiesc usor…..
Pasii nostri se intersecteza mereu iar privirile noastre se joaca parca de-a v-ati ascunselea….
Rasetele noastre indulcesc atmosfera, imblanzesc sunetele agitate ale muzicii si incetinesc pasii repezi….
Amandoi plutim purtati de sentimente necunoscute si nedifinete care ni le ofera dansul si muzica…..
Iar incet, incet si corpurile noastre din ce in ce mai apropiate parca ne leaga strans cu un lant de fier care nu ne mai da drumul din stransoarea lui….
Suntem din ce in ce mai apropiati iar sangele ne arde in vene precum focul arde in semineu….gandurile ne poarta departe precum vantul de afara…ochii ne sclipesc de fericire precum lumanarile din sfesnice…iar buzele noastre ard de dorul unui sarut care ar putea opri si timpul in loc…..
Si totusi, dansul continua…continua si continua….
O seara cu tine este tot ce-mi doresc …dak mi-ai acorda o seara doar una si nimic mai mult seara aceea ar fi cam asa…
Intr-o nopate perfecta cu luna plina, intr-un castel bantuit din anglia, intr-o camera de la etajul 4 am fi doar noi 2, tu si cu mine:X…
Afara incepe ploaia cu tunete si fulgere iar noi tocmai ne pregatim sa luam cina in camera…Tu stai si te uiti pe geam la privelistea de afara si incepi sa imi povestesti legenda castelului iar eu imi scot rochia rosie de catifea din dulap si ma duc la baie sa ma schimb….intre timp tu iti torni vin rosu in pahar si aprizi focul din semineu…
Eu imi aranjez si ultimele suvite de par rebele si desculta ma intorc in camera, vin langa tine, imi pun mainile dupa gatul tau si la ureche ii soptesc k nu vreau sa luam o simpla cina formala, ci ca eu vreau doar sa stam in fata semineului si sa ma uit in ochii tai si tu in ai mei si sa vorbim ca doi prieteni care se stiu de o viata si pot sa-si spuna orice…..
Atunci tu imi soptesti vorbe frumoase in incercarea ta disperata sa luam cina la masa… imi spui cat de frumoasa sunt si ca tii la mn nespus de mult…
Cu un zambet sarcastic ma uit la tine si iti zic ca nu e nevoie sa-mi spui atatea minciuni care ai putea sa le spui oricarei fete ci ca eu vreau dovezi, fapte care sa vorbeasca nu simple vorbe…
Un pic iritat te uiti la mine cu indoiala si cedezi. Imi zici k asta seara vei face cum vreau eu si k esti dispus sa-mi dovedesti ca vorbele tale sunt mai presus de fapte si ca vrei sa-mi arati ca inca o data m-am inselat in privinta ta…
Te iau de mana si te aduc in fata geamului, ne asezam pe canapeaua de langa fereastra si fara sa spun nimik privesc fulgerele in timp ce tu te uiti fix la mine cu o privirecare care trece dincolo de mine…
Iau o gura de vin, si uitandu-ma la focul care arde te intreb cum a murit fata care se presupune ca bantuie castelul…tu te uiti la mn si cu o privire de adorare si incepi sa-mi povestesti in timp ce un fior de gheata ma cuprinde ….atunci tu vii mai aproape de mine si ma intrebi dak imi e frig….eu iti zic k nu, doar ca povestea m-a intristat ..imi asez capul pe canapea si raman cu privirea la tine intrebandu-te dak iti mai e foame …imi zici k nu, ca tot ce vrei e sa stai acum cu mine si sa vorbim….sa cantinuam ce am inceput…
Si asa minute intregi ne-am petrece seara impreuna uitandu-ne unul la altul si vorbind despre orice…dar cel mai important e ca am fi amandoi, am fi aproape pentru cateva minute dar a caror amintire ar dura o vesnicie:X:X
comentarii recente